Literatură și comunitate – Cseke Péter la Odorheiu Secuiesc

Eveniment organizat de Erdélyi Magyar Írók Ligája şi de Biblioteca Municipală/ Székelyudvarhelyi Városi Könyvtár:

Seria de programe Literatură și comunitate ajunge la Odorheiu Secuiesc pe 30 ianuarie: de la ora 17, la Biblioteca Municipală din Odorheiu Secuiesc, autorul distins cu Premiul Illyés Gyula, Cseke Péter, va purta un dialog cu Dávid Gyula și Zsidó Ferenc despre volumul său Pegazus a háztetőn (Pegazul pe acoperiș). Vă așteptăm cu drag!

Coperta a patra a cărții:

Noul volum al lui Cseke Péter reprezintă, într-un anumit sens, continuarea acelei serii în care autorul a abordat, prin mijloacele sociografiei, problemele comunitare actuale ale maghiarimii din Transilvania. Totuși, diferă de acestea prin faptul că în această carte – fără a uita de fundamentarea sociografică – predomină inspirația personală. Iar acest lucru nu este întâmplător, deoarece scrie despre cea mai apropiată patrie a sa, Ținutul Homorodului Mare.

Capitolele readuc la viață momente importante, cu valoare istorică, din istoria recentă a satului natal: viața rudelor plecate, la începutul secolului trecut, atrase de mirajul Lumii Noi; încercările prin care au trecut membrii familiei sale în timpul Primului Război Mondial; zbuciumările și suferințele ce au atins și satele din Ținutul Homorodului, culminând cu soarta minoritară; precum și figurile emblematice (precum preotul Zoltán Sándor sau învățătorul Pálffy Ákos), al căror exemplu de dăruire rămâne valabil și astăzi.

Prin evocările părinților și consătenilor săi, și noi, cititorii de astăzi, putem trăi deceniile celui de-al Doilea Război Mondial, ale prizonieratului, apoi ale colectivizării: destrămarea comunității țărănești păstrătoare de tradiții; procesele de represalii de după înăbușirea Revoluției Maghiare din 1956, care au afectat și maghiarimea din Ținutul Homorodului (cu accent pe personalitatea lui Gellért Imre); și, în același timp, încercările eroice de a păstra valorile comunitare, evocându-i pe neobositul istoric local Borbáth Károly, pe Román Viktor – artistul care a revenit acasă de la Paris prin intermediul operelor sale –, sau pe László Gyula, care a scris despre frescele bisericilor din Ținutul Homorodului.

O dimensiune comunitară au și acele capitole în care autorul însuși evocă situații și episoade din viața lui și a familiei sale: scrisorile îngrijorate trimise de mama sa de acasă, scrisorile militare ale fiului, amintirile despre hărțuirile și persecuțiile care au vizat direct familia – iar într-un capitol ulterior, timpurile de după prăbușirea regimului Ceaușescu, când locuitorii de aici s-au confruntat cu întrebarea, atât de greu de răspuns, „încotro acum?”.Dávid Gyula

Genul care mi-a marcat începuturile a fost sociografia. Volumele Víznyugattól vízkeletig (1976), Látóhegyi töprengések (1979), Hazatérő szavak (1985) le-au dat celor de acasă ocazia să mă întrebe: de ce nu scriu o carte despre Ținutul Homorodului Mare? Ei bine, de atunci am adunat datele necesare pentru a reda cu vivacitate de zi cu zi emigrațiile de la începutul secolului trecut, încercările frontului din Galiția și ale prizonieratului siberian, distrugerile din timpul Primului Război Mondial și dintre cele două războaie mondiale, luptele supraomenești de supraviețuire ale prizonierilor de război sovietici după cel de-Al Doilea Război Mondial, perioada umilitoare a chiaburilor, tragicele evenimente din ’56, stările schizofrenice ale epocii Ceaușescu, speranțele și deziluziile noii începuturi din ’89. Însă materialul a devenit „modelabil” pentru mine abia după ce Arhiva Militară din Viena (2017), apoi baza de date privind prizonierii de război maghiari din lagărele sovietice (2020), au făcut posibilă conturarea structurii volumului.Cseke Péter

Coororganizatori: Biblioteca Municipală din Odorheiu Secuiesc, Editura Polis.Partener: Fundația Iskola.Susținător al evenimentului: Administrația Fondului Bethlen Gábor.Susținători ai E-MIL: RMDSZ, Fundația Communitas, NKA, Institutul Liszt București, Fundația Méhes György – Nagy Elek, Wedas, Jolly.